Locații

20 rezultate

Nu s-a găsit nici un rezultat ...

Ați putea încerca să schimbați criteriile de filtrare pentru a găsi mai multe rezultate.

Biserică fortificată Monument
Cârța 537035, Romania
Biserică fortificată
5.0 1 recenzie
Biserica din Dârjiu, declarată monument UNESCO în anul 1999, este una dintre cele mai importante biserici fortificate din Transilvania. Cele mai preţioase valori ale monumentului sunt reprezentate de picturile murale din secolul al XV-lea, dintre care fără îndoială cea mai importantă este seria de picturi care prezintă legenda Sfântului Ladislau, care a fost realizată în anul 1419 la comanda fiului lui Ungi István şi care s-a menţinut într-o stare foarte bună. Printre atracţiile bisericii se numără cărămida cu scriere runică secuiască care a fost găsită în anul 1929 şi pe care se poate vedea inscripţia şi în zilele noastre. Profesioniştii datează crearea acestei cărămizi în perioada dintre 1274 şi 1431. Conţinutul inscripţiei este supus discuţiei, o versiune a textului fiind: ”Miklós Derzsi apa-pap” (Miklós Derzsi tata-preot). Pe partea interioară a pereţilor de cetate au fost construite metereze, care în anul 1788 au fost demontate, atunci când nu mai exista nevoia de protecţie. Zidul este interesant pentru că pe partea interioară s-au construit hambare, unde sătenii puteau să-şi păstreze bunurile şi unde erau depozitate cerealele. Biserica are încăperi de peste 5 m înălțime și ziduri groaze care determină menținerea unei temperaturi constante în interior, indiferent de anotimp. De sute de ani sătenii își depun aici proviziile de carne afumată și slănină, motiv pentru care biserica mai este cunoscută și sub denumirea de Cetatea Slăninilor. Fiecare familie din sat are cel puțin un cui de lemn în turnul unde se depozitează carnea, cârnaţii, slana şi şuncile afumate. Cuiele se moștenesc din generație în generație și nu se înstrăinează, numărul de cuie deținut indicând statutul social al familiei respective. În fiecare miercuri, la cântatul cocoşilor - conform regulilor instituite în epoca medievală, în vigoare şi astăzi - clopotul începe să bată, anunţând sătenii că se deschid porţile cetăţii şi pot veni să îşi facă provizii pentru o săptămână. Vizitatorii pot lua parte la "ceremonia slăninilor” din fiecare zi de miercuri a săptămânii, cu condiţia să îşi anunţe intenţia înainte cu câteva zile. Inedit este şi faptul că doritorii se pot înregistra telefonic, chiar şi din străinătate, la acest ceremonial şi, în schimbul unei taxe, pot degusta la "ospăţul slăninii”, început neapărat cu o pălincă de prune care stârneşte apetitul, caş de oaie, şuncă, tradiţionala slană afumată, alte bunătăţi din gastronomia locului şi vin de casă. Surse info și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/; https://www.mediafax.ro/
Dârjiu 537075, Romania
Biserică fortificată
Biserica se află în partea de nord-est a satului. A fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, prezent în zilele noastre doar în trei sanctuare. Biserica a ajuns la forma actuală în urma restaurării din anul 1806, când s-a făcut trecerea la stilul baroc, nava a fost lungită şi a fost turnat un nou tavan. Atunci a fost construit și turnul bisericii. O piesă valoroasă din biserică este altarul său artistic cu aripi, care a fost realizat în anul 1510. În anul 1914 a ajuns în Muzeul Național al Ungariei, iar în prezent poate fi văzut în expoziția permanentă a Galeriei Naționale a Ungariei. Clopotele bisericii monument istoric au fost turnate în prima parte al secolului al XVI-lea spre cinstirea Sfântului Duh, cel mic de exemplu este sfințit în cinstea Sfântului Antoniu de Padova. Lângă biserică, se află o atracție aparte - cel mai bătrân copac al Scaunului Ciuc care este cunoscut în zonă ca teiul din Leliceni. Copacul de 500 de ani a câștigat în mod justificat primul loc în concursul european Copacul Anului în anul 2010. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro
Leliceni 537268, Romania
Biserică fortificată
Originea mai veche a bisericii este indicată de două date inscripționate în piatră: anul 1230 inscripționat deasupra ferestrei de vest a zidului extern al sacristiei și anul 1247 inscripționat în piatra integrată în construcția gardului bisericii. Biserica de azi are închidere poligonală, cu absidă frumoasă, cu navă modificată în stil baroc și cu un turn construit la sfârșitul secolului 18. Sanctuarul și-a păstrat caracterul gotic, colțurile sunt sprijinite cu contrafort lăcrimar, ferestrele gotice cu dantelă, boltă sprijinită pe buiandrug. Pe zidul de nord al sanctuarului se găsește, undeva sus, o casetă pentru monstranță. Pe fațada holului construit în partea de sud a bisericii poate fi văzut un relief cu Sfânta Treime. Pe zidul de nord al navei a fost descoperită recent o parte dintr-o pictură murală care reprezintă scena de luptă din legenda Sfântului Ladislau. Pe partea de nord a sanctuarului au descoperit și alte picturi murale. O pictură care reprezintă figura mare a unui călăreț este probabil o creație din secolul al XVII-lea. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/
Misentea 537269, Romania
Biserică fortificată
Biserica romano-catolică din Racu se află la marginea satului Gârciu. Situarea bisericii la marginea a două sate se explică cel mai probabil prin aceea că a fost construită iniţial ca o biserică a mai multor sate, mai multe exemple asemănătoare putând fi date în acest sens.  Biserica a fost construită în secolul al XVIII-lea. Bolţile în cruce și structura cu formă de portic din faţa intrării de sud cu arcade au fost construite în 1758, când biserica a fost reconstruită în stil baroc. Clădirea este înconjurată de un zid de protecţie cu formă neregulată, datat în secolul al XVII-lea, iar intrarea acestuia are faţadă arcuită în stil baroc. Turnul bisericii este unic în toată regiunea datorită desenelor, care reprezintă simboluri păgâne, ceea ce a determinat o posibilă datare a bisericii în sec. XII-XIII. Însă cercetările recente pun sub semnul întrebării această ipoteză și sprijină cu dovezi originea desenelor din secolul al XVII-lea. Vizitele individuale și de grup la biserică pot fi organizate pe bază de programare la numărul de telefon +40 744 664 386. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/
Racu 537298, Romania
Conac Atracție Family-friendly Monument
Familia Henter din Sântionlunca a construit conacul la începutul secolului al XVIII-lea în stil baroc-renascentist, probabil pe locul unei clădiri legate de familia Hadnagy. În secolul al XVIII-lea, aici au trăit seniorul Ádám Henter împreună cu soția sa, Krisztina Sármasági. Fiul lor – cel care a obținut titlul nobiliar –, juniorul Ádám Henter (1714-1781) s-a născut aici, iar după masacrul de la Siculeni a devenit judele suprem regal al Scaunului Ciuc. Împreună cu soția sa, Borbála Nagy din Petecu, este amintit ca fiind patronul localității, deoarece a contribuit în mod semnificativ la reconstrucția bisericii. Următorul membru al familiei a fost baronul Antal Henter (1748-1824), șambelan imperial-regal, judele suprem regal al Scaunului secuiesc Odorhei, a cărui soție a fost contesa Anna Haller. Dintre cei șase copii ai lor, József Henter (1791-1867) a fost ultimul moștenitor bărbătesc al familiei. Odată cu moartea lui, descendența familiei Henter, care devenise baronică în 1754, s-a stins. József Henter, cunoscut pentru filantropia sa, mecenantul teatrului și al muzeelor, deși a locuit în Călimănești, a fost înmormântat în cripta familiei din Sântimbru. În testamentul său, a lăsat o sumă substanțială pentru construcția turnului bisericii din Sântimbru. Singurul său moștenitor a fost fiica sa adoptivă - baroana Irén Szentkereszti de Zagon. În 1878, Endre Székely (1835-1903) din Păcureni, prim-pretor al districtului Sânmartin, a cumpărat proprietatea vastă și s-a mutat în conac împreună cu soția sa, Adél Babolcs. În acest moment, preotul paroh Sándor Veress a consemnat în Historia domus că „această achiziție a fost un real beneficiu pentru sat”. În 1922, parohia locală romano-catolică a cumpărat o parte din proprietate de la moștenitorii lui Endre Székely, „cu conacul și clădirile fermei” - scria Balázs Kovács, preot paroh, în Historia domus a parohiei. Mai târziu, parohia a fost nevoită să cedeze clădirea școlii parohiale statului, astfel încât școala confesională s-a mutat aici până în 1948. Această clădire a fost, de asemenea, căminul cultural și cinematograful satului din 1934 până la construcția noului cămin cultural în 1973. Profesorul și omul de cultură István Salló, în 1957 a înființat aici primul muzeu sătesc din bazinul Ciucului. În anii 1970 în clădire mai existau săli de clasă, dar mai târziu a stat părăsită zeci de ani și aproape că s-a prăbușit. După schimbarea de regim din 1989, cu ajutorul Muzeului Secuiesc al Ciucului au fost încercări de mai multe ori de a întocmi planuri de renovare și de a conserva clădirea, care între timp a rămas fără acoperiș. În 2011, clădirea a fost cumpărată de Primăria Comunei Sântimbru pentru 233335 de lei. Renovarea a fost finanțată de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Regional între anii 2020 și 2023. Mai multe birouri de proiectare au lucrat la planurile de restaurare sub conducerea lui Szabolcs Guttmann, arhitectul șef al orașului Sibiu, și sub coordonarea firmei Vallum SRL. din Miercurea-Ciuc, personal de arhitectul Szabolcs Korodi. PROGRAM DE VIZITARE Vizitarea Conacului Henter se face pe bazî de programare. Pentru rezervări sunați, de luni până vineri între orele 9-15, la 07 88 125 166, cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de sosire. Prețul biletului: 10 RON/pers. Grădina conacului poate fi vizitată gratuit. Scanând codurile QR de pe copaci, aflați informații despre acestea.
Sântimbru/Csíkszentimre 537271, Romania
Monument
Jézuskiáltó, înseamnă, în traducere directă, „Strigarea lui Isus”, deoarece, conform unei legende locale, de aici ar fi reușit localnicii să înfrângă tătarii. Ecoul locului răsună departe în vale, de aceea localnicii au strigat de aici numele lui Isus, iar tătarii auzind sunetele terifiante au crezut că se vor confrunta cu o armată numeroasă în fața cărora nu puteau avea sorți de izbândă. Crucea situată la 537 m altitudine a fost ridicată de Biserica Romano-Catolică pe locul unei cruci de lemn, care păzea orizontul de zeci de ani. Crucea și placa comemorativă păstrează amintirea și numele celor 144 de eroi căzuți la datorie în primul război mondial. Surse: http://www.legendarium.ro/jezus-kialto https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelykereszt%C3%BAr http://keresztur.ro/index.php/hu/varosunk/varostoertenet Surse imagini http://www.magasbol.ro/index.php/telepuelesek/varosaink/78-szekelykeresztur https://www.facebook.com/magasbolszekelyfold/
Cristuru Secuiesc 535400, Romania
Monument
Vila 49, azi Vila ”Emil”, este o importantă clădire istorică specifică pentru arhitectura balneară din localitatea Borsec. Aceasta a fost restaurată și consolidată prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 5.1, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.  Obiectivul principal a fost impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale. Astfel, clădirea restaurată și consolidată poate fi pusă în valoare prin acitvități culturale, muzeale, expoziționale și de turism cultural-educaționale, specifice unui Centru expozițional balneoclimateric, care să facă posibilă vizitarea obiectivului într-un cadru organizat. Prin implementarea acestui proiect se are în vedere diversificarea vieții culturale a orașului, crearea unui nou punct de atracție pentru turisți, dar și un motiv de mândrie pentru localnici. Vila a fost construită în anii 1938 și figura sub numărul 51, proprietarul fiind Antal Constantin Emil din localitatea învecinată, Toplița.  Clădirea reabilitată se află în proprietatea Primăriei Orașului Borsec din anul 2016 și este categorizată de către Ministerul Culturii ca și monument istoric. Vila 49 sau „Vila Emil “, situată pe strada Primăverii nr. 11, în apropierea a mai multor obiective turistice, cum ar fi Poiana Zânelor, izvoarele de apă minerală Kossuth și Petofi, Pârtia de schi/bob de vară „Speranța”, va avea rolul unui Centru expozițional, cu posibiltate de vizitare.  În cadrul Centrului expozițional poate fi admirat arhitectura anilor 1930, acesta oferind o viziune și asupra perioadei de funcționare prin amenajarea unor spații cu mobilier de epocă. 
Strada Primăverii 13, Borsec 535300, Romania
Monument
Gaterul pe apă a fost construit de către localnicul Bentze Iosif din cătunul Heveder. Reprezintă cea mai veche instalație pentru tăiat scânduri, fiind declarată monument istoric, macheta originală aflându‐se la Muzeul din orașul Gheorgheni. Sursa foto: https://voslobeni.ro/
Voșlobeni 537355, Romania
Monument
Deschis
Granița de 1000 de ani de la Ghimeș Făget este nu doar un loc cu semnificație istorică, dar oferă și numeroase atracții vizitatorilor. Iată câteva dintre cele mai importante obiective turistice: 1. Casa de pază feroviară nr. 30 A fost construită în perioada Monarhiei Austro-Ungare și era cea mai estică casă de pază feroviară a Ungariei istorice. Astăzi, găzduiește o expoziție de istorie feroviară, prezentând viața feroviară din acea perioadă și istoria pazei de frontieră. Persoana de contact: Bilibok Ágoston, 0721814734 2. Ruinele Castelului Rákóczi Ruinele castelului, construit în secolul al XVII-lea, se află pe înălțimea de deasupra casei de pază nr. 30. Se poate ajunge acolo pe un drum cu scări abrupte, de unde se deschide o priveliște impresionantă asupra văii Tatros și a munților din jur. Momentan, se află în construcție, așadar nu este accesibil pentru vizite! 3. Carantina Gyimes (Kontumác) Stația de carantină construită în secolul al XVIII-lea, unde călătorii erau izolați în perioada epidemiilor. Pe teritoriul carantinei se află și Capela Kontumác, care le oferea sprijin spiritual celor aflați în carantină. 4. Piatra de hotar cu crucea înclinat a Sfintei Coroane Fostul piatră de hotar care marca granița estică a Ungariei istorice, având o decorațiune specială: crucea înclinată a Sfintei Coroane. 5. Natură și peisaj Zona se remarcă prin frumusețile naturale uimitoare: pante verzi de munte, pășuni și valea râului Tatros, oferind oportunități excelente pentru drumeții și explorarea naturii. Aceste atracții oferă împreună o experiență unică, combinând istoria, cultura și frumusețea naturii.
Ghimes - Faget, Romania
Monument
În secolele trecute, în comuna Zetea au funcționat numeroase joagăre acționate de apă, apariția lor fiind favorizată de zona bogată în păduri, precum și de prezența cursurilor repezi ale râurilor de munte, cu debit mare și o cădere înaltă. Majoritatea construcțiilor s-au deteriorat, cu timpul fiind abandonate sau înlocuite de instalații moderne acționate electric. În prezent, este singurul joagăr funcțional din zona centrală a țării. Funcționează în memoria joagărelor de odinioară, aducând până în prezent esența acestora. Sursa foto și text: http://vizifuresz.ro/
Izvoare 537362, Romania
Monument
Mausoleul eroilor este situat pe şoseaua Topliţa-Borsec, la ieşirea din localitatea Topliţa. A fost construit din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor “ şi a fost inaugurat în anul 1925. La baza mausoleului se găseşte osuarul ce adăposteşte osemintele a 771 de militari români căzuţi în această regiune în bătăliile anului 1918. Dintre aceştia, 25 sunt identificaţi şi au fost depuşi în firide individuale, iar 746, neidentificaţi, au fost depuşi în osuar. Pe zidurile construcţiei se află montate 18 plăci de marmură albă şi neagră pe care sunt înscrise numele unor eroi români. Sursa foto:https://once.mapn.ro/, Georgeta Maiorescu
Strada Toplița, Romania
Monument
Simbolul caracteristic al trecutului social și economic al regiunii este moara, respectiv maşinăriile care utilizează puterea apei. În regiune pot fi găsite urmele mai multor mori de apă, dar puţine dintre ele sunt operaţionale. Din ce în ce mai multe așezări din secuime recunosc faptul că morile de apă vechi chiar de o sută de ani pot fi utile și în zilele noastre - în special ca atracţii turistice, pentru că aceste ”mașinării miraculoase” sunt într-adevăr interesante și trezesc curiozitatea oamenilor. Moara Tinka, care a fost construită în 1890 și care în prezent este monument istoric, face posibil ca cei interesaţi să îi cunoască funcţionarea și elementele constitutive, ca să afle modul în care strămoșii au utilizat puterea fluxului de apă al pârâului Békény, care mișcă roata de moară și macină din bobul de grâu făină. Moara Tinka în prezent are valoare muzeală, dar și funcţională. În fiecare an evenimentele organizate în curtea Morii Tinka din Gheorgheni, când fiecare vizitator poate să arunce o privire și să afle secretele de funcţionare a morii și secretele diverselor meserii populare, au un mare succes.
Gheorgheni, Romania
Monument
Moara de apă din Tulgheș a fost construită din lemn în anul 1875, iar astăzi încă este în stare de funcţionare. Joagărul este un ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă. Complexul Moara de apă şi Joagărul din Tulgheș a fost declarat monument istoric, cu codul HR-ll-m-B-12991 şi este cuprins în Catalogul Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură incluse în Patrimoniul Cultural Naţional la poziţia 21.B0268. Surse text și foto: http://www.cesavezi.ro/; http://www.ana-iorga.ro/
Tulgheș 537330, Romania
Monument Obiectiv turistic
4.0 1 recenzie
Moara de vânt din Călugăreni este un monument de importanță locală. Clădirea din secolul al XIX-lea este unică în județul Harghita. O altă curiozitate este faptul că în vremea aceea a fost construită lângă ea o moară de apă. Monumentul și-a schimbat proprietarul în 2001, iar noul proprietar a transformat clădirea într-o manieră romantică. Clădirea cu două nivele în formă de cerc este acoperită cu șindrilă. Zidurile de piatră de la nivelul inferior sunt împărțite de ferestre simple cu închidere pătrată, iar la nivelul superior al zidurilor este doar o fereastră semicirculară. Moara de vânt, considerată o curiozitate în împrejurimi, nu funcționează din secolul XIX, este doar o atracție specială al regiunii.
Călugăreni 537178, Romania
Monument
5.0 2 recenzii
Este opera sculptorului Szervátiusz Jenõ si a fiului sau, Tibor (1972-74). Monumentul este sculptat dintr-o stanca de 3 metri inaltime, 1 m latime, avand greutatea de 8 tone, adusa aici de pe muntele Harghita, pe care sunt reprezentate personajele din operele lui Tamási: Magdó, tanarul indragostit din piesa „Énekes madár”, „Jégtörõ Mátyás si diavolul”, din nuvela „Ördögváltozás Csíkban” si tanarul pastor din Trilogia Ábel, opera de baza a scriitorului.
Lupeni 537165, Romania
Monument
5.0 4 recenzii
Monumentul SICULICIDIUM din Siculeni este monument istoric conform Registrului monumentelor judeţului Harghita (1992). Monumentul executat pe baza planului elaborat de arhitectul Tamás József din Miercurea-Ciuc a fost inaugurat în ziua de 8 octombrie 1905. Pasărea de pe stâlpul central al monumentului este opera renumitului sculptor originar din Ciumani Köllő Miklós, având o anvergură a aripilor de 2,6 m. Monumentul comemorează masacrul din 7 ianuarie 1764, cînd trupele imperiale austriece au căsăpit peste 200 de secui martiri. În anul 1891 la propunerea lui Orbán Gyula a luat fiinţă un comitet de iniţiativă care a strâns fondurile necesare construcţiei. Denumirea monumentului SICULICIDIUM este de fapt un chronosticon, literele convertite în cifre latine dau suma anului masacrului - 1764. Denumirea în latină are semnificaţia "uciderea secuilor" sau "exterminarea secuilor". Placa comemorativă conţine o descriere sumară a evenimentelor, data sfinţirii (1899) şi un poem care comemorează fapta secuilor care s-au împotrivit tiraniei şi au murit pentru drepturile şi libertăţile secuilor, lăsând în urma lor un exemplu pentru generaţiile care i-au urmat. Surse text și foto: http://www.enciclopediavirtuala.ro/, https://www.harghita.ro/
Siculeni 537295, Romania
Monument Obiectiv turistic
5.0 2 recenzii
Orbán Balázs s-a născut în satul Poloniţa din apropierea oraşului Odorheiu Secuiesc, într-o familie secuiască cu tradiţie veche pe aceste meleaguri. A studiat la Odorheiu Secuiesc, însă în primăvara anului 1846 a părăsit meleagurile natale, pentru ca să revină abia în 1859. În anii absolutismului şi în perioada de relativă relaxare imediat următoare, el a cutreierat Ţinutul Secuiesc. A ajuns în fiecare localitate, a vizitat toate ruinele şi atracţiile naturale, luând notiţe şi imortalizând cele văzute cu aparatul de fotografiat. Între 1868 şi 1873, Orbán Balázs a publicat cele şase volume ale operei sale de marcă “Descrierea istorică, arheologică, geografică şi etnografică a Ţinutului Secuiesc”. A murit fără urmaşi, lăsând totul moştenire neamului secuiesc din care s-a tras. Respectându-i-se ultima dorinţă, Orbán Balázs a fost înmormântat la Seiche. În faţa mormântului său a fost aşezat un şir de porţi secuieşti, dintre care prima fusese chiar poarta casei sale.
Odorheiu Secuiesc 535600, Romania
Monument
5.0 5 recenzii
Nyerges, cunoscut și sub denumirea de Pasul Cașin, este o trecătoare situată la altitudinea de 870 m, care desparte Munții Ciucului, aflați la nord, de masivul Ciomatu, aflat la sud. În trecătoare se află Complexul comemorativ Nyerges, care marchează un emoţionant moment din istoria secuilor și anume una dintre ultimele confruntări militare din revoluţia şi războiul de independenţă de la 1848-1849. Aici şi-au găsit sfârşitul circa 200 de ostași secui, care în anul 1849 au luptat în cadrul armatei revoluţionare ungare împotriva armatelor imperiale ţariste şi austriece. În cinstea lor, aici s-a ridicat în anul 1897 un monument de piatră de 5,4 m înălţime, opera sculptorului italian Poulini, stabilit la Jigodin (Miercurea Ciuc). Deasupra gropii comune, situată la circa 100 m nord de monument, după anul 2000 s-a dezvoltat an de an un alt ansamblu comemorativ constând din monumente funerare în stil secuiesc. Foto: Szőke Éva
DN11B, 537066, Romania
Monument
5.0 1 recenzie
În Piaţa centrală, lângă biserica reformată, în parc se află statuia din bronz a lui Balázs Orbán (1829-1890), ilustru revoluţionar, istoric, etnograf şi politician, denumit "cel mai mare secui". Creatorul statuii a fost artistul plastic din Târgu Mureş, László Hunyadi, iar maistrul turnător Mihály Antal din Szabadka. Statuia a fost inaugurată la 4 februarie 1995. Sursă text și foto: http://www.odorhei-turism.ro/
Odorheiu Secuiesc 535600, Romania