Cetatea Firtușu
Cetatea Firtușu

Cetatea Firtușu

Cetate

Firtușu 537168, Romania

Despre

Cetatea Firtuşu din comuna Lupeni, județul Harghita, aflată la o altitudine de 1.042 m, este o fortificaţie instalată pe un platou aproximativ triunghiular (axele 95 x 70 m), cu pante prăpăstioase în nord şi accentuate pe celelalte laturi, cu şanţ şi val pe laturile de sud şi sud-est.

Incinta dispune de ziduri cu grosimi diferite (2 m la est, 1,3 m la vest). Probabil intrarea a fost amenajată în sud. În mijlocul incintei se află o capelă cu sanctuar în formă de potcoavă, care foloseşte masiv spolii romane, socotită din sec. XIII, dar care ar fi putut aparţine şi minoriţilor instalaţi acolo între anii 1737-1780. Un număr de clădiri clare apar figurate în incintă, pe ridicarea topografică iosefină.

Datarea s-a bazat pe ceramică nepublicată, datată în sec. XI-XII. În depozitul Muzeului din Odorhei se găseşte numai ceramică din sec. XV-XVIII.

Având în vedere absența izvoarelor scrise, cetatea a fost subiectul unor scenarii istorice diverse, din care nu au lipsit mai ales socotirea ei drept cetate regală, înainte de colonizarea secuilor. Indicii toponimice dau de înţeles că cetatea ar fi avut un oarecare rol şi în secolele XV-XVI (1597).

Sursă text și foto: http://cetati.medievistica.ro/

Alte sugestii

Cetate
5.0 1 recenzie
Cetatea din Evul Mediu constituie unul dintre monumentele importante ale oraşului, figurând ca monument istoric pe lista oficială a Patrimoniului Naţional a Ministerului Culturii. Cetatea renascentistă cu bastioane în sistem italian vechi, aflată astăzi în ruine, a fost construită în locul mănăstirii (utilizându-se materialele din zidurile acesteia), a cărei existenţă se poate atesta documentar deja în secolul al XV-lea. Principele Báthori István a fost acela care a încercat reconstruirea mănăstirii de odinioară sub formă de cetate, primele lucrări de construcţie având loc foarte probabil între anii 1490-1492. Nobilimea secuiască a considerat acest plan ca atentat împotriva privilegiilor ei, drept urmare s-a împotrivit planurilor principelui. Secuii de rând, simţind în pericol libertatea lor, au pornit o răscoală în 1562, care a fost înăbuşită şi răzbunată cumplit de principele János Zsigmond. O parte a actului de răzbunare o constituia tocmai construirea cetăţii pentru a-i ţine în frâu pe secui. Cetatea a fost denumită în mod ironic Székelytámadt („Secuiul atacă”) şi construită conform viziunii militare a vremii, cu bastioane sub formă de pătrat, în sistem italienesc, iar şanţul dimprejurul cetăţii putea fi umplut cu apă din Târnava Mare. Dintr-un inventar din anul 1620, cunoaştem denumirile bastioanelor: Fóris, Hajdú, Telegdy şi Bánffy. În 1599, după căderea principelui Transilvaniei, Báthory András, cetatea a fost dărâmată de locuitorii oraşului, dar a fost reconstruită în 1600. Ultima dată când a mai jucat rol militar a fost în perioada dominaţiei habsburgice. Până la urmă, în timpul revoluţiei lui Rákóczi, în 1706, ultimul conducător al curuţilor, Pekry Lőrinc, a dărâmat cetatea pentru ca aceasta să nu ajungă pe mâinile duşmanilor. În 1852, oraşul a cumpărat cetatea de la ultimul său proprietar, familia Kornis. În anul 1891, a fost construită clădirea neoclasicistă a Gimnaziului Real de Stat, iar aceasta a însemnat desfiinţarea completă a clădirilor din interiorul cetăţii: biserica şi mănăstirea. Sursă text și foto: http://www.odorhei-turism.ro/
Cetatea Székely Támadt, Tompa László, Odorheiu Secuiesc 535600, Romania